Due diligence este, în esență, o investigație intensă care precede o tranzacție sau o decizie semnificativă. De exemplu, due diligence apare, de obicei, atunci când sunteți serios interesat să cumpărați o afacere sau trebuie să dezvoltați o prezentare de vânzări pentru un contract major de externalizare. Deși procesul poate necesita mult timp și de multe ori trebuie să aibă loc în spatele scenei, informațiile pe care le colectezi și le sublinți într-un raport de due diligence sunt esențiale pentru a lua o decizie bună sau pentru a crea o prezentare eficientă.
Structura și concentrarea
La fel ca în cazul majorității altor rapoarte oficiale, un raport de due diligence include un obiectiv, un rezumat executiv, principalele constatări, o secțiune de recomandări și una sau mai multe anexe. Ceea ce distinge un raport de due diligence de la alții, cu toate acestea, este scopul, concentrarea și gradul de informare. Odată ce ați terminat faza activă de efectuare a analizei corecte - cercetarea faptelor, colectarea datelor brute și efectuarea de observații personale - generarea de rapoarte organizează datele într-un mod care vă permite să evaluați situația existentă, să identificați riscurile și să descoperiți problemele care oferă leveraging oportunități.
Format și voce
Majoritatea oamenilor folosesc un raport de due diligence ca material de referință în spatele scenei în timpul negocierilor contractuale sau de preț sau ca sursă de informare pentru crearea unei prezentări de oferte. Indiferent de scop, multe din informațiile pe care le includeți într-un raport de due diligence sunt informații confidențiale, astfel încât, pe lângă scrierea pentru publicul țintă și concentrarea asupra obiectivelor, să includă numai informațiile cele mai relevante sau esențiale. Utilizați o voce formală și prezentați faptele folosind scrierea obiectivă, imparțială și informații separate în secțiuni distincte folosind litere sau cifre.
Obiective și rezumat executiv
Explicați motivele pentru care ați făcut diligența în secțiunea privind obiectivele. Deși rezumatul vine imediat după obiectivele raportului - și în fața organismului - scrie ultimul rezumat. Motivul este că cititorii - cel mai adesea directori de companii - interesați de această secțiune ar putea să nu aibă timp să citească raportul complet. Trebuie să structurați rezumatul executiv astfel încât acesta să citească ca un raport în miniatură, dar în același timp să păstreze durata sa proporțională cu restul raportului.
Constatări cheie și recomandări
Michael Sisco, un scriitor și consultant IT independent, declară într-un articol pe site-ul TechRepublic că principalele constatări ar trebui să se concentreze asupra elementelor care afectează prețul sau operațiunile în curs de desfășurare ale companiei. De exemplu, dacă scrieți un raport de due diligence pe care să-l utilizați pentru o prezentare a contractului de externalizare, includeți aspecte care susțin prețul și poziția dvs., cum ar fi defalcările procesului de funcționare care evidențiază problemele de productivitate și de performanță. În plus, includeți rapoarte de cost care arată cât de mult cheltuiesc în prezent compania pentru a opera un serviciu intern și identificați riscuri, cum ar fi necesitatea de a investi și mai mulți bani pentru a actualiza sau a înlocui echipamente vechi sau învechite. Evidențiați oportunitățile de mobilizare în secțiunea recomandări. Includeți costurile de implementare, oferiți un raport al rentabilității investițiilor și oferiți un interval de timp pentru realizarea economiilor sau beneficiilor pentru fiecare oportunitate.
