Conflictul poate fi definit ca un dezacord sau luptă mentală în care părțile opuse simt o amenințare la adresa intereselor, nevoilor sau preocupărilor lor. Prin această definiție, conflictul este un lucru rău - o situație care trebuie evitată. În general, atunci când oamenii auzi cuvântul "conflict", ei văd imagini de confruntări stresante, meciuri de strigăt și sentimente rănite. În realitate, conflictul este o parte normală și uneori necesară a vieții, iar conflictul pozitiv poate duce, de fapt, la schimbări constructive.
Caracteristici
În timpul unui conflict, participanții tind să acționeze pe baza percepțiilor individuale ale situației. Percepțiile individuale și acțiunile care rezultă sunt influențate de valorile, convingerile, experiența, genul, informațiile, cultura și diverși factori ai unei persoane. Răspunsurile participanților la un conflict constau de obicei în idei și emoții care pot fi surse puternice de soluționare a conflictelor.
Stilul concurențial
Există diferite stiluri de conflict care pot avea fiecare consecințe. Un stil competitiv ridică, de obicei, nivelul de amenințare resimțit de participanți, deoarece se bazează pe un stil de comunicare agresiv, nevoile unei persoane fiind promovate peste nevoile altora.
Acceptarea stilului și evitarea
Un stil de conflict favorabil are ca rezultat o persoană care permite nevoilor altora să își copleșească propriile nevoi, într-un efort de a păstra relațiile. Acomodarea este, de asemenea, cunoscută ca "netezirea" și este adesea folosită într-un efort de a fi diplomatic. Evitarea este mai mult o reacție la conflict decât un stil de rezolvare a conflictelor. Cu evitare, conflictele tind să se înrăutățească, pe măsură ce sentimentele și punctele de vedere se extind până când relațiile sunt distruse treptat.
Stilul compromis
Persoanele care se angajează într-un stil compromis de soluționare a conflictelor vin deseori de sentimentul nemulțumit și încă nu înțeleg opiniile celorlalți participanți. Deși abordarea constă în general în faptul că toți participanții primesc și dau o serie de compromisuri, poate duce la o lipsă de încredere și la evitarea unor eforturi de colaborare viitoare.
Stilul colaborării
Un stil de colaborare este mai probabil să ducă la rezolvarea pozitivă a conflictelor. Aceasta implică luarea tuturor nevoilor participanților și lucrul spre un obiectiv comun, rezultând în mod ideal o soluție "câștigătoare" pentru toate părțile implicate. Acest stil necesită o cooperare și o comunicare asertivă (nu agresivă) pentru a găsi o soluție mai bună decât oricare alt participant ar fi putut găsi singur. Permite gândirea în afara casetei și acceptarea de noi idei și soluții posibile.
Aptitudini
Conflictul poate fi pozitiv cu abilitățile necesare de gestionare a conflictelor și de rezoluție. Învățarea de a rămâne relaxată și concentrată în timpul conflictului poate ajuta participanții să-și recunoască și să-și gestioneze propriile emoții, ceea ce ajută la o comunicare mai eficientă. Unele dintre cele mai importante informații schimbate în timpul conflictului sunt comunicate în mod non-verbal. Conștientizarea și îmbunătățirea abilităților de comunicare non-verbală îi ajută pe participanți să răspundă în moduri care construiesc încredere. Folosirea umorului poate difuza un moment de conflict tensionat prin reducerea furiei și prin punerea situației în perspectivă.
Identificare
Conflictul pozitiv se caracterizează prin capacitatea participanților de a recunoaște și de a răspunde la probleme importante pentru ceilalți oameni implicați. O descriere a conflictului pozitiv include o dorință de a ierta și de a uita. Înseamnă a avea capacitatea de a căuta un compromis și de a evita "pedepsirea" celorlalți participanți. În cele din urmă, conflictul pozitiv implică credința participanților că se poate găsi o rezoluție care să susțină nevoile tuturor părților implicate.
