Efectul de lichiditate, în economie, se referă în general la modul în care creșterile sau scăderile în disponibilitatea banilor influențează ratele dobânzilor și cheltuielile consumatorilor, precum și investițiile și stabilitatea prețurilor. Rezervele Federale, principalul organism care controlează disponibilitatea banilor în Statele Unite, utilizează mecanisme precum modificarea valorii băncilor în rezervă și vânzarea sau cumpărarea de titluri de trezorerie pentru a crea un efect de lichiditate.
Ratele dobânzilor
Ratele de dobândă, în principal costul împrumutului de bani, cresc și scad în funcție de suma totală disponibilă de bani în sistemul financiar la un moment dat. În cazul în care ratele dobânzilor cresc prea mult din cauza fondurilor limitate în sistem, de exemplu, aceasta poate duce la o încetinire economică. Dacă rata dobânzii scade prea mult din cauza disponibilității banilor, aceasta riscă să atingă nivelurile nesănătoase ale inflației. Pentru a tempera aceste două posibilități, Fed poate cumpăra valori mobiliare pentru a adăuga bani disponibili în sistem sau pentru a le vinde pentru a elimina bani din sistem, în scopul menținerii ratelor moderate ale dobânzii.
Cheltuielile consumatorilor
Creșterea ratelor dobânzilor care fac mai costisitoare finanțarea achizițiilor tind să conducă cumpărătorii la niveluri sau să scadă. Acest lucru poate ajuta la prevenirea bulelor - umflarea rapidă a prețurilor la proprietăți sau la acțiuni, urmată de un colaps masiv - de la dezvoltarea într-un anumit sector economic, cum ar fi locuințele. În schimb, lichiditatea mai mare și ratele mai mici ale dobânzii facilitează finanțarea achizițiilor. Acest efect de lichiditate poate contribui la stimularea cheltuielilor de consum și la creșterea economică într-o economie recesionară. Fed a redus ratele dobânzilor ca urmare a prăbușirii din 2008, în scopul creării de cheltuieli pentru consumatori și afaceri, deși rezultatele au fost amestecate.
investiție
Ca și în cazul cheltuielilor de consum, investițiile de afaceri cresc sau scad în funcție de ratele dobânzilor. În principiu, ratele reduse ale dobânzii încurajează întreprinderile să investească în infrastructură și să angajeze angajați suplimentari, deoarece costurile de finanțare sunt mai mici În plus, o astfel de extindere ar trebui să coincidă cu creșterea cererii de consum, stimulată de aceleași rate ale dobânzii mai mici. Pe măsură ce ratele dobânzilor cresc, întreprinderile investesc cu mai multă atenție, deoarece creșterile ratei pot indica o încetinire iminentă a cheltuielilor de consum. Ratele de creștere a dobânzii servesc, de asemenea, drept o verificare împotriva expansiunii nesustenabile a întreprinderilor și a industriei.
Stabilitatea pretului
Stabilitatea prețurilor reprezintă un obiectiv declarat al Rezervei Federale. În acest context, stabilitatea prețurilor se referă la creșterea prețurilor produselor și serviciilor în timp. Obiectivul este ca aceste prețuri să crească în concordanță cu ritmul creșterii economice. Dacă prețurile cresc mai repede decât ritmul creșterii economice, aceasta restrânge capacitatea consumatorilor de a cumpăra anumite produse, iar creșterea economică încetinește. Dacă prețurile cresc mai încet decât rata de creștere, aceasta creează o supraconsumare care nu poate fi susținută pe termen lung.
