Structura organizatorică a sindicatelor

Cuprins:

Anonim

Sindicatele au organizat și reprezintă lucrătorii în interacțiunile lor cu conducerea companiei, încercând să ofere lucrătorilor o voce mai mare pe locurile lor de muncă. Sindicatele se consideră organizații democratice care reprezintă interesele membrilor lor în care puterea este în cele din urmă învestită. Ca și alte organizații, sindicatele au o structură organizatorică la nivel local și național.

Tipuri de sindicate

Profesorul Lawrence Wagoner, care preda relații industriale la Universitatea din Houston, identifică patru tipuri principale de sindicate: ambarcațiunile, ambarcațiunile industriale, amalgamate și sindicatele multi-industriale. Sindicatele artizanale reprezintă muncitori în aceeași ocupație, cum ar fi instalatori, electricieni și dulgheri. Sindicatele industriale reprezintă lucrători de diferite ocupații și competențe care lucrează în aceeași industrie sau în același loc industrial. Waggoner scrie că cele mai moderne sindicate industriale se găsesc în anumite locuri, cum ar fi o singură fabrică. Sindicatele de ambarcațiuni amalgamate reprezintă interesele mai multor meșteșuguri. Printre exemple se numără Amalgamated Clothing and Textile Workers Union. Sindicatele multi-industriale reprezintă lucrătorii din industriile conexe. Printre exemple se numără Uniunea pentru lucrătorii petrolieri, chimici și atomiști și Frăția internațională a tinerilor.

Locuitorii Uniunii

Organizațiile sindicale locale, denumite "localnici", reprezintă blocurile constituționale ale sindicatelor naționale. Potrivit lui Waggoner, majoritatea localnicilor sindicali se limitează la o zonă geografică suficient de mică pentru ca toți membrii să participe la întâlniri în care aleg ofițeri locali, să voteze noi contracte, să autorizeze greve și să conducă alte afaceri sindicale.

Caracteristici

Locuitorii din Uniune au reguli care determină numărul de ofițeri locali, precum și îndatoririle, mandatele și salariile, dacă există. În plus, localul stabilește procedurile de aprobare a contractelor de muncă noi, de autorizare a grevelor, de colectare a taxelor de membru și de selectare a delegațiilor pentru convențiile naționale ale uniunii. Potrivit lui Wagoner, membrii localității aleg un președinte, vicepreședinte și trezorier pentru organizația locală. O schemă organizatorică pentru Oficiul Internațional al Oficiilor pentru Ocuparea Forței de Muncă (OPEIU) arată că organizarea la nivel local include un manager de afaceri, care angajează personal și gestionează operațiunile zilnice ale localului. Administratorul magazinului este un alt oficial important local. Fiecare site de lucru cu reprezentare sindicală are un administrator de magazin, care este responsabil pentru lucrul cu angajații care au o plângere împotriva companiei.

Comitetele locale

Uniunea localnicilor poate, de asemenea, să opereze o varietate de comitete care supraveghează funcții precum regulamentele locale, acțiunile politice, acțiunile de aderare și finanțele. Organigrama OPEIU indică faptul că comitetele locale raportează comitetului executiv al sindicatului local. Unii oficiali ai uniunii locale pot negocia contracte de muncă cu conducerea, însă Wagoner scrie că membrii personalului din uniunea națională se ocupă, în general, de această sarcină.

Organizația Națională

Sindicatele locale plătesc cotizații și funcționează în conformitate cu constituțiile naționale - și, în unele cazuri, internaționale - cu care se afiliază. Sindicatele naționale fac legi și politici pentru organizațiile lor la convenția națională. Convențiile ale căror delegați sunt aleși de localnici din întreaga țară, aleg ofițeri sindicali naționali, inclusiv președinte, vicepreședinte și secretar-trezorier. Waggoner raportează că ofițerii naționali servesc cu normă întreagă în aceste capacități cu ajutorul personalului plătit. Sindicatele naționale trebuie să dețină convenții naționale și să aleagă ofițeri nu mai puțin de o dată la cinci ani, iar Waggoner scrie că majoritatea sindicatelor se întâlnesc mai des.

Federatii federale

Multe sindicate naționale sunt afiliate la o federație sindicală, cum ar fi Federația Americană a Muncii și Congresul Organizațiilor Industriale (AFL-CIO). Graficul organizațional al OPEIU prezintă uniunea internațională afiliată cu AFL-CIO. O uniune națională poate să se afilieze la AFL-CIO, dar Wagoner raportează că naționalul rămâne responsabil de operațiunile sale. Schimbarea la Win este o altă federație sindicală, formată din patru filiale: Uniunea Internațională a Angajaților Serviciilor, Muncitorii din Agricultura Unite, Muncitorii Alimentari și Comerciale Unite și Teamsters.