Tehnologia a jucat întotdeauna un rol în război. Îmbunătățirea armelor militare de-a lungul istoriei a forțat armatele să adopte în permanență noi tactici de luptă pentru a câștiga bătălii și pentru a cuceri armate. Acest lucru este încă adevărat în epoca modernă, în care progresele în domeniul robotizării și al sistemelor de direcționare au condus la arme mai inteligente cu încărcături ucigase.
Scăderea daunelor colaterale
Potrivit Air Force College Air University, apariția unor sisteme sofisticate de direcționare și a tehnologiei stealth a dus la daune mai puțin colaterale în război. Acest lucru se datorează faptului că personalul militar poate direcționa mai precis clădirile și locațiile militare strategice și poate minimiza șansele ca o structură civilă să fie lovită. Munițiile de precizie sau "inteligente" au fost utilizate pentru prima oară în timpul războiului din Irak din 1991 din timpul persecuției din Irak.
Câștiguri civile mai mici
Îmbunătățirile tehnologice în război înseamnă și mai puține victime civile. Deoarece clădirile și fortificațiile sunt vizate cu o mai mare acuratețe, mai puțini civili sunt plasați în rău prin focul militar. Acest lucru a ajutat forțele militare să desfășoare acțiuni de luptă într-un mod care să afecteze cât mai puțin posibil populația civilă a unei țări. O astfel de strategie poate duce mult la stabilirea bunăvoinței cu oamenii nativi când un guvern este răsturnat și națiunea trebuie reconstruită.
Armele Deadly
Așa cum munițiile au devenit mai inteligente în capacitatea armatei de a le focaliza cu precizie sporită, au devenit și mai moarte. Potrivit site-ului Fox News, armata Statelor Unite are unele dintre cele mai periculoase arme din lume în arsenalul său. De exemplu, grenada aeriană AC-130 montează un tun de 75 mm, care este capabil să explodeze prin clădiri, să străpungă vehicule blindate și să îndepărteze capacul inamicului. Ritmul ridicat de incendiu de la o ambarcațiune ca AC-130 duce la o rată mai mare a victimelor militare.
Mai puțini soldați de pe teren
Tehnologia în război a însemnat o creștere a sprijinului aerian pentru misiunile de război, precum și o creștere a numărului de avioane fără pilot. Acest lucru a însemnat mai puțini soldați pe teren în timpul etapelor inițiale ale eforturilor din timpul războiului, ceea ce se traduce în mai puține pierderi militare. Piloții de luptători și bombardiere pot elimina apărarea unei armate opuse folosind muniții de precizie fără a avea nevoie de atacuri directe asupra terenului. Atunci când trupele terestre se deplasează în zona de luptă, se confruntă cu o forță de luptă înrăutățită semnificativ. Această strategie a fost folosită de armata americană în timpul primelor și al doilea războaie din Irak pentru a elimina capacitățile defensive și a demoraliza forța militară existentă.
