Descentralizarea gestionării resurselor umane delegă sarcini de resurse umane către departamente, unități de afaceri sau sucursale, mai degrabă decât un birou central. Pentru întreprinderile cu mai multe birouri răspândite în întreaga țară sau cu departamente separate cu nevoi foarte specifice, descentralizarea poate avea avantajele sale. Cu toate acestea, lipsa unei autorități centrale în ceea ce privește deciziile privind resursele umane poate, de asemenea, să conducă la conflicte și la comunicarea necorespunzătoare.
Răspuns mai rapid
Descentralizarea sarcinilor de resurse umane face ca procesele operaționale de reacție la condițiile locale de pe piață să devină mai rapide și mai ușoare. Atunci când o sucursală locală simte nevoia de a adăuga mai mulți angajați, o structură descentralizată oferă personalului resurse umane din biroul respectiv posibilitatea de a adăuga mai repede acești angajați. Aceste filiale pot trece prin întregul proces de localizare, recrutare, intervievare și angajare de noi talente fără a aștepta autorizarea de la o autoritate centrală de angajare.
Împuternicirea locală
Descentralizarea acestor sarcini oferă de asemenea birourilor locale competența de a lua decizii privind angajarea, rezilierea, majorarea salariilor și acțiunile disciplinare. Autoritatea de luare a deciziilor decurge mai degrabă de la sucursală sau de la șeful departamentului decât de la cea mai înaltă din structura corporativă. Această abilitare permite, de asemenea, managerilor locali de resurse umane să mențină legături mai strânse cu angajații lor. Având în vedere că acești administratori locali sunt adesea angajați de-a lungul timpului în biroul sau departamentul respectiv, aceștia pot furniza evaluări mai precise privind performanța angajaților.
Mesaje inconsistente
Un dezavantaj major al descentralizării resurselor umane este acela că fiecare birou sau departament poate avea propriile reguli sau proceduri, ceea ce poate duce la mesaje necorespunzătoare angajaților. Managerii pot aplica reguli diferite pentru angajarea de calificări, rambursări de salariu, instrumente motivaționale sau anunțuri de reziliere. De exemplu, un angajat care se transferă de la biroul de la New York la sucursala din Chicago poate constata că regulile privind salariile pe care le-a ridicat în postarea anterioară erau complet diferite în noul său cadru.
Creșterea ineficienței
Un alt dezavantaj al descentralizării este duplicarea eforturilor. În loc de un punct de prelucrare central pentru toți angajații, fiecare birou sau departament are proceduri proprii. Atunci când procedurile într-un singur birou sunt aceleași ca cele ale unui alt birou, acestea conduc la mai mulți angajați care îndeplinesc sarcinile care ar necesita mai puțini lucrători sub o structură centralizată. Atunci când procedurile dintre birouri sunt în conflict între ele, o autoritate centrală trebuie să ia măsuri pentru a rezolva orice conflict.
