Dezvoltat în anii 1990 de William R. Miller și Stephen Rollnick, interviul motivat a devenit o metodă importantă de consiliere centrat pe pacient, care este concepută pentru a ajuta la tratarea dependențelor și pentru a motiva schimbările comportamentale. Interviul motivator subliniază negocierea conflictului în relația de consiliere, cu accent pe dezvoltarea autonomiei, a încrederii și a determinării schimbării.
Încurajează schimbarea
Interviul motivator încurajează o persoană să dezvolte motivația personală pentru a se angaja în procesul de schimbare. În timpul interviului motivational, o persoană va lua în considerare motivul pentru care este rezistentă sau ambivalentă la schimbare și apoi va identifica și articula motivele de schimbare.
Adresează Rezistența
Un individ va fi încurajat în mod similar să definească problemele cu care se confruntă și să dezvolte în mod activ soluții pentru probleme. Interviurile motivationale abordează rezistența la schimbare prin implicarea unei persoane în procesul de rezolvare a problemelor.
Promovează autonomia
Interviul motivator promovează de asemenea autonomia. Deținând o persoană responsabilă de găsirea de soluții practice la problemele sale, interviul motivator sprijină un individ în dezvoltarea de idei creative de schimbare. Apoi încurajează convingerea că schimbarea este posibilă.
Oferă feedback
Într-un interviu motivațional, o persoană va primi feedback empathetic, non-argumentativ cu privire la gândurile, sentimentele și experiențele sale. Acest feedback poate ajuta o persoană să se simtă ca și cum ar fi fost înțeles și să se dezvolte mai confortabil cu explorarea ideilor de schimbare.
Îmbunătățește încrederea
Interviul motivator mărește și încrederea persoanei prin intermediul studiului regulat al aptitudinilor și succeselor personale. Interviul motivator implică afirmarea regulată a punctelor forte ale unei persoane, precum și revizuirea realizărilor trecute.
