Dezavantajele corporațiilor transnaționale

Cuprins:

Anonim

Cresterea ușurată a transportului, a comunicării și a comerțului care a caracterizat secolul al XX-lea a condus la corporații transnaționale tot mai mari și mai globale. Aceste companii enorme pot utiliza economiile de scară pentru a oferi consumatorilor bunuri și servicii la prețuri mai mici. Cu toate acestea, existența lor conduce, de asemenea, la o serie de complicații și dezavantaje.

Consolidarea bogăției

Corporațiile mari tind să atragă bogății din comunitățile mici și să le consolideze în locații în care corporația are sediul central. În cazuri extreme, acest lucru poate duce la sărăcirea unor comunități mai puțin centrale, în special în țările în curs de dezvoltare. Spre deosebire de întreprinderile locale mici, care recirculă atât salariile, cât și profiturile prin intermediul comunității locale, corporațiile transnaționale plătesc salariile locale ale angajaților, dar au profituri în alte locații. Persoanele aflate în fruntea piramidelor corporatiste, cum ar fi directorii executivi, primesc frecvent bonusuri anuale enorme, bazate pe profitabilitatea corporației. Această practică intensifică fenomenul de consolidare a bogăției.

Daune aduse mediului

Transportul aproape tuturor bunurilor din economia modernă depinde de utilizarea combustibililor fosili. Companiile transnaționale produc în mod frecvent mărfuri în țări precum China și Thailanda, unde salariile sunt scăzute, și le importă în Europa și America de Nord folosind nave de marfă mari. Această practică de transport extins, combinată cu utilizarea energiei și a resurselor inerente producției la scară largă, conduce la daune importante asupra mediului. Daunele se înrăutățesc deoarece multe dintre țările în care se fabrică se fabrică nu dispun de reguli de mediu stricte ca țările din Europa și America de Nord. Această lipsă de aplicare poate duce la niveluri ridicate de poluare, deșeuri și expunerea lucrătorilor la substanțe toxice.

Vulnerabilitatea economică

O premisă de bază a ecologiei este aceea că diversitatea echivalează cu stabilitatea și același lucru se aplică economiei. Un număr mare de companii mici și independente creează o economie stabilă, pentru că, dacă nu reușim, celelalte vor continua să funcționeze. Cu toate acestea, dacă economia este dominată de un număr foarte mic de corporații enorme, devine mai vulnerabilă la daune prin eșecul oricăruia dintre ele. Această situație reprezintă, de asemenea, o provocare pentru democrație, deoarece corporațiile transnaționale devin "prea mari pentru a eșua" și guvernele îi eliberează, chiar dacă nu sunt sustenabile din punct de vedere financiar. Aceste măsuri de salvare, cum ar fi cele observate în 2008 și 2009, când băncile mari au fost salvate de guvernul S.U.A., deseori au loc fără consimțământul populației care votează.

Homogenizarea culturală

Ca și în cazul ecologiei și al economiei, diversitatea culturală este valoroasă pentru stabilitatea pe care o oferă. Comerțul multinațional expune culturi unii altora. Deși acest lucru poate conduce la un nivel mai înalt de înțelegere între diferitele tipuri de persoane, poate duce, de asemenea, la o copleșire a culturilor mici, locale, de către cele mai mari și mai bogate. Rezultatul este înlocuirea căilor vernaculare de viață cu noi căi dominate și modelate de corporațiile înseși.