Motivarea este motivul pentru care ființele umane îndeplinesc sarcini. Motivația este o calitate dificilă de definit deoarece oamenii par să aibă mai multe motive diferite pentru a face lucrurile pe care le fac. Timp de sute de ani, oamenii de stiinta au oferit multe teorii din diferite perspective (stiintifice, psihologice, fiziologice, antropologice si sociologice) pentru a oferi explicatii pentru unde vine motivatia si cum sa o mareasca. Motivația teoretică poate fi utilă în special la locul de muncă.
Piramida lui Maslow
Abordarea nevoilor lui Abraham Maslow propune ca ființele umane să fie motivate să facă lucrurile într-o ordine specifică necesară supraviețuirii. Potrivit acestei teorii, ființele umane nu își pot îndeplini nevoile într-o categorie superioară dacă nu sunt îndeplinite mai întâi în categoriile inferioare. Nevoile, în ordine, sunt: fiziologice, siguranță, dragoste și afecțiune, stimă și auto-actualizare (realizarea obiectivelor personale).
Teoria cu doi factori
Frederick Herzberg, teoria cu două factori, sau teoria a două factori, afirmă că doi factori consistenți joacă în motivație, în special la locul de muncă: igienă și motivație. Factorii de igienă sunt cei care, dacă lipsesc de la un loc de muncă, provoacă nemulțumire. Acești factori includ mediul, nivelul de supraveghere, salariul etc. Motivatorii sunt factori care determină o mai mare satisfacție dacă sunt prezenți la un loc de muncă, dar nu reduc nivelurile de satisfacție în rândul angajaților dacă nu sunt prezenți. Acești factori includ simțul realizării, recunoașterea abilităților, natura locului de muncă etc.
Nevoie de realizare
Nevoia lui David McClelland de a realiza teoria este similară cu cea a lui Maslow, dar afirmă că nevoile oamenilor sunt modelate de experiențele lor de viață în timp. Teoria lui McClelland citează trei tipuri diferite de persoane bazate pe stilul lor de motivație: persoane cu înaltă calificare, persoane cu nevoi de afiliere și persoane cu nevoi de putere. Persoanele cu performanțe ridicate se străduiesc să fie cele mai bune la toate și să facă cele mai bune situații cu risc ridicat. Persoanele cu performanțe înalte ar trebui să primească proiecte dificile cu obiective clare în minte și cu feedback constant. Cei care au nevoie de afiliere au nevoie pur și simplu de relații armonioase și plăcute cu colegii și clienții lor și fac cel mai bine în situații de cooperare bazate pe mai multe grupuri. Cei care au nevoie de putere doresc în mod activ să organizeze și să îndrume pe alții pentru obiectivele personale sau instituția în care lucrează și să lucreze cel mai bine în funcții de conducere.
Teoria așteptărilor
Teoria speranței Victor Vrom folosește teoria cu două factori pentru a clarifica faptul că factorii de igienă la locul de muncă nu conduc neapărat la satisfacția angajaților și la creșterea productivității. În schimb, angajații vor crește productivitatea numai dacă consideră că munca lor este în legătură directă cu atingerea obiectivelor lor personale. În această teorie, motivatorii sunt absolut esențiali pentru creșterea productivității la locul de muncă.
