Unele organizații încurajează angajații să se autodeprime și să gândească independent. Altele evidențiază munca în echipă și relațiile interpersonale. Persoanele care trăiesc în Statele Unite, de exemplu, sunt învățate să se autodefinească și să ia decizii pe cont propriu. Această abordare este cunoscută sub numele de individualism. Culturile asiatice, prin contrast, pun accentul pe cooperare și privesc oamenii mai degrabă ca grupuri, decât ca indivizi distinși, cunoscut sub numele de colectivism. Ca proprietar de afaceri, este responsabilitatea dvs. să decideți ce abordare doriți să implementați pentru cultura locului de muncă.
Ce este individualismul organizațional?
Angajații sunt sângele companiei tale. Dacă sunteți ca majoritatea proprietarilor de afaceri, doriți să construiți echipe performante, precum și o cultură organizațională care se aliniază cu viziunea și obiectivele dvs. Prin urmare, este important să vă asigurați că angajații dvs. sunt angajați la locul de muncă, să comunice bine și să se simtă apreciați pentru eforturile lor.
Unii oameni preferă să lucreze singuri, să ia decizii pe cont propriu și să exceleze în responsabilitățile lor. Ei au tendința de a avea opinii puternice și au realizările lor recunoscute de superiori. Acești oameni sunt adesea menționați ca individualiști.
Organizațiile care adoptă valori individualiste recunosc angajații pentru abilitățile lor unice, în loc să recompenseze eforturile grupului. Potrivit unui sondaj realizat de Mercer, mai mulți angajați din ce în ce mai mult doresc să fie văzuți ca indivizi și doresc să fie respectați pentru personalitățile și talentele lor distinctive. Astăzi, această filozofie este răspândită în toate aspectele societății noastre. Fiind un singur părinte, călătorind singur sau trăind singur nu mai este tabu.
O cultură individualistă la locul de muncă promovează creativitatea și inovația, sporește angajamentul angajaților și îi motivează pe oameni să facă tot posibilul. Angajații sunt mândri de realizările lor și se străduiesc să obțină performanțe de vârf, știind că eforturile lor vor fi apreciate.
Despre ce este colectivismul?
Uitați-vă la orice ziar sau comisie de locuri de muncă și veți vedea companiile care caută angajați care sunt mari jucători de echipă și se bucură de lucru ca parte a unui grup. Organizațiile care îmbrățișează o cultură colectivistă se concentrează pe un bine mai bun al întregii echipe și mai puțin pe abilitățile și realizările individuale ale angajaților. Ele subliniază cooperarea și se așteaptă ca lucrătorii să acționeze ca membri ai unui grup coeziv.
Gândiți-vă la colectivism ca la gradul în care indivizii se văd ca membri ai anumitor grupuri. Luați în considerare un manager de vânzări care tocmai a semnat un contract cu un client major. El va raporta cel mai probabil superiorilor că echipa de vânzări a făcut o treabă excelentă prin închiderea afacerii, chiar dacă a făcut totul singur. Întreaga echipă va fi recompensată și va primi recunoașterea corespunzătoare. Așa arată o cultură colectivistă.
În acest tip de cultură organizațională, angajații primesc șanse egale. Acest lucru poate ajuta la prevenirea conflictelor, asigurând în același timp mai multă stabilitate și consecvență echipei. Angajații împărtășesc drepturi și responsabilități egale, gândesc idei împreună și iau decizii colective.
Care este cea mai bună abordare?
În ciuda avantajelor lor evidente, niciuna dintre aceste abordări nu este perfectă. Individualismul încurajează creativitatea și excelența personală, dar poate duce și la conflicte și la rezistență la cooperare. Angajații ar putea să nu fie dispuși să adere la normele și metodologiile predefinite, care pot afecta echipa și organizația în ansamblu. Unii pot folosi chiar și practici neetice pentru a obține un avantaj competitiv, pentru a fi promovați și pentru a urca scara de carieră.
Organizațiile care utilizează o abordare colectivistă pot întâmpina aceste probleme, dar într-o măsură mai mică. Dezavantajul este că angajații pot fi mai puțin motivați să lucreze și să obțină performanțe de vârf, deoarece eforturile lor individuale sunt trecute cu vederea. În plus, această abordare ar putea dăuna creativității și inovării. Dacă unul dintre angajații dvs. are o idee strălucitoare, dar restul echipei îl dezaprobă, el poate fi blocat într-o rutină și să renunțe la încercarea de a fi creativ și de a face lucrurile mai bine.
În mod ideal, încercați să găsiți un echilibru între colectivism și individualism. Cele două nu se exclud reciproc. De exemplu, puteți atribui proiecte departamentelor și echipelor care vor colabora colectiv pentru a obține rezultatul dorit. Angajații pot fi evaluați individual, în funcție de performanța și contribuțiile lor la proiect.
