Etica individuală este adesea derivată din experiența și sursele personale, în timp ce etica afacerilor derivă din comportamentul codurilor profesionale, obligațiile contractuale, legea și standardele industriale. Ocazional, etica personală și profesională poate fi în contradicție între ele. Gândiți-vă la un judecător care este împotriva pedepsei capitale, dar încă încredințează sancțiuni pentru moarte deoarece aceasta este legea statului. Cu toate acestea, în multe cazuri, etica personală și cea de afaceri are deseori multe în comun.
Societățile așteaptă
Atât etica profesională cât și cea personală se bazează adesea pe idealurile societăților. Societatea se așteaptă la anumite acțiuni etice atât din partea organizațiilor, cât și a persoanelor. Orice persoană sau grup care încalcă codul societății este supusă controlului și anumitor consecințe. Legile, orientările religioase, așteptările interumane și standardele industriale intră sub umbrela așteptărilor societății, deși grupuri diferite din aceeași categorie pot avea așteptări diferite. Luați în considerare standardele etice ale industriei muzicale față de standardele etice ale industriei petroliere. Acestea variază deoarece scopul industriei variază. În mod similar, așteptările morale ale diferitelor grupuri de egali pot conduce la diverse directive etice personale.
Continuitate
Nici etica personală, nici etica profesională nu se termină niciodată. Ambele tipuri de etică încep cu bunul simț și legea și sunt eventual modificate pe baza nevoii și experienței. Experiența este nesfârșită; lecțiile sale sunt colectate și transmise ca o modificare a orientărilor etice. Memoria experienței eșuează din cauza timpului, a schimbării, a morții sau a altor factori. Etica înlocuiește memoria prin asigurarea continuității psihologice atât pentru întreprinderi, cât și pentru persoane fizice.
Responsabilitate
Etica presupune un anumit grad de responsabilitate. Persoanele fizice și întreprinderile trebuie să respecte etica pe care ei pretind că o respectă sau vor suferi consecințele. Afacerile, profesioniștii și indivizii sunt responsabili pentru acțiunile lor, atât etice, cât și neetice. O eroare în etică are trei niveluri diferite: neglijență, neglijență gravă și abatere deliberată. Fiecare grad de încălcare etică are consecințe diferite în funcție de nivelul infracțiunii și de standardele societății în care funcționează afacerea sau individualul.
Metodologie
Responsabilitățile etice pot include sarcini zilnice sau regulate care contribuie la codul etic global. Într-o afacere axată pe serviciul etic pentru clienți, un manager poate efectua audituri zilnice ale serviciului clienți pentru a se asigura că codul etic al companiei este îndeplinit în mod consecvent. O persoană dedicată moralei de mediu poate recicla în fiecare zi să-și arate responsabilitatea consistentă în sfera etică aleasă. Cea de-a doua parte a metodologiei etice prevede că așteaptă cu nerăbdare să se asigure că activitățile curente produc un rezultat acceptabil din punct de vedere etic pentru afacere sau organizație. Această proiecție duce deseori la sarcinile zilnice sau de rutină care promovează codul etic.
