TVA (fraudă taxă pe valoarea adăugată) este o schemă prin care întreprinderile evită plata TVA și chiar solicită rambursări pentru TVA pe care nu o plătesc niciodată. Astfel de întreprinderi își actualizează intențiile criminale folosind metode diferite stabilite. Astfel, pot fi identificate diferite tipuri de fraudă în domeniul TVA, pe care guvernele țărilor care administrează TVA au cheltuit sume uriașe de bani pentru a investiga și a verifica matricea.
Plăți revendicate la plată
Acesta este un sistem de fraudare a TVA prin care comercianții achiziționează facturi pentru achiziții pe care nu le fac niciodată. Intenția lor este de a solicita mai multe rambursări de la autoritățile de colectare a taxelor decât merită. Astfel de comercianți dobândesc facturi false deoarece sunt necesare facturi pentru a solicita rambursări. (Facturile fac dovada achizițiilor de mărfuri pe care comercianții le-au făcut și pe care le-au plătit TVA rambursabilă.) Există o rețea de criminalitate stabilă care se ocupă de astfel de facturi fabricate, pe care oamenii de afaceri le cumpără pentru a înșela guvernul.
Vânzări nedorite
Comercianții își ascund vânzările efective de pe piețele interne pentru a evita obligația de a percepe TVA pentru aceste vânzări. O astfel de fraudă este concepută pentru a le permite să solicite mai multe rambursări (credite) decât merită. În plus, această schemă are potențialul natural de a stimula afacerea unor astfel de comercianți, deoarece va încuraja patronajul din cauza bunurilor și serviciilor relativ ieftine pe care comercianții le oferă cumpărătorilor.
Comercianți fictivi
Comercianții au înființat întreprinderi ireale și i-au înregistrat pentru TVA, creând astfel comercianți fictivi. Aceștia fac achiziții și vânzări de mărfuri false și defraudă autoritățile prin înregistrarea tranzacțiilor lor comerciale inexistente. Obiectivul lor este de a avea motive pentru cererile de rambursare a TVA-ului. Pe lângă înființarea de întreprinderi false, aceștia fac facturi de export false. Pentru a evita expunerea, ei încearcă să facă profituri rapide și să dispară rapid.
Vânzările interne sunt deghizate ca exporturi
În cadrul acestei scheme, comercianții vând bunuri și servicii pe o piață internă, însă pretind că le-au vândut pe o piață de export. În acest scop, achiziționează facturi de export false. Facturile de export false conțin creanțe privind suma achizițiilor mai mare decât suma reală efectuată de acești comercianți. Astfel de facturi fabricate își justifică, în mod aparent, cererile de plăți mai mari din TVA și, prin urmare, la restituiri mai mari de TVA.
Lipsa comerciantului Frauda intracomunitară
Această fraudă permite comercianților să se sustragă obligațiilor lor în materie de TVA din două țări diferite ale UE prin valorificarea bunurilor sau a serviciilor cu o cerere ridicată într-o anumită țară UE. De exemplu, după înregistrarea TVA-ului într-o țară din UE, să zicem, Franța, ei pot achiziționa bunuri și servicii care sunt foarte solicitate în Irlanda, pe care le evită cu plăcere TVA-ul. Ei apoi se întorc în Franța pentru a vinde rapid aceste bunuri sau servicii la prețuri incluzând TVA (care au înregistrat TVA acolo). După aceea, ei dispar rapid fără să plătească TVA.