Structura unei organizații este un factor important în cât de eficient va funcționa. Unele întreprinderi sunt mai potrivite pentru o structură ierarhică care respectă liniile directoare și procedurile rigide, în timp ce altele beneficiază în mare măsură de o structură care permite idei cu flux liber și stiluri de comunicare liniară. Structura organizatorică mecanică utilizează o abordare de sus în jos a managementului, în timp ce structura organizațională organică utilizează un stil de management mai flexibil.
Structura organizatorică mecanică
Structura organizatorică mecanică este cea mai obișnuită structură de afaceri și este utilizată în mod obișnuit într-un mediu de producție. Acest tip de structură organizațională este birocratic, ceea ce înseamnă că are o figură extrem de centralizată. Un set de proceduri, funcții și procese formale sunt implementate în întreaga organizație în cadrul unei structuri organizatorice mecanice.
În acest tip de organizație, angajații tind să lucreze separat pe sarcinile proprii, care sunt predate printr-un lanț de comandă. Deciziile la nivel de companie sunt lăsate angajaților care locuiesc în partea de sus a lanțului ierarhic și comunicarea este transmisă de sus în jos. Comunicarea scrisă tinde să domine în acest tip de structură.
O structură organizatorică în structura organizațională mecanică ar include în general directorul executiv, directorii, supraveghetorii, managerii și personalul de sprijin. Specializarea individuală este proeminentă în rândul angajaților la toate nivelurile din cadrul acestei structuri. O organizație este de obicei formată dintr-o rețea de posturi bazate pe specializarea unui angajat în cadrul companiei. De obicei, fiecare persoană se ocupă de o sarcină în cadrul rețelei de funcții de afaceri.
În cadrul acestei structuri, angajații au puțină interacțiune zilnică cu membrii conducerilor superioare ale structurii. Acești angajați de nivel superior dețin în mod obișnuit un control strict asupra angajaților de sub ei, evidențiind procesele și regulile care trebuie respectate în cadrul operațiunilor zilnice de afaceri.
Structura organizatorică organică
O structură organizațională organică este o organizație plată care permite comunicări orizontale și interacțiuni și este mai potrivită pentru afacerile creative. Acest tip de structură organizațională este descentralizată, oferind angajaților de la toate nivelurile șansa de a participa la luarea deciziilor legate de afaceri.
Întreprinderile cu o structură organică încurajează adesea participarea la grup și împărtășirea responsabilităților de lucru. Canalele de comunicare sunt deschise angajaților, managerilor și proprietarilor de afaceri, iar contactul dintre toate nivelurile de angajați apare de obicei în mod regulat. Angajații la nivel inferior tind să aibă mai mult timp de față cu directorii decât cu o organizație mecanică. Tipul de comunicare cel mai des folosit în structurile organice este verbal.
Natura plină a afacerilor organice permite acestui tip de structură organizațională să fie mai flexibilă pentru a se schimba, dacă este necesar. Angajații participă la o specializare comună bazată pe locurile de muncă, oferind expertiză pe o gamă largă de funcții în cadrul afacerii. Statutul este legat de inteligența și aptitudinile percepute ale angajatului, mai degrabă decât de poziția lor în cadrul companiei. Într-o structură organică, afacerea este alcătuită dintr-o rețea de oameni sau echipe care lucrează împreună în diferite capacități pentru a atinge obiectivele afacerii.