Motivația poate fi dorința unei persoane de a face ceva. Dacă persoana este la serviciu, angajatorii se pot aștepta ca aceștia să fie motivați să aibă performanțe remarcabile. Deoarece motivat ar putea duce la productivitate ridicată la locul de muncă, unii profesioniști din domeniul psihologiei (studiul modului în care oamenii se comportă) au studiat motivația și au dezvoltat diverse teorii pentru a explica modul în care sunt motivate angajații. Dacă astfel de cuvinte precum "dorința" și "dorința" seamănă cu motivul de a acționa, este posibil ca angajatorii să înțeleagă mai mult despre motivație și relația cu productivitatea ridicată sau scăzută.
Abordarea nevoilor lui Abraham Maslow
Potrivit lui Abraham Maslow, un om de stiinta comportamental, exista cinci nivele de nevoi care motiveaza oamenii. Acestea sunt nevoile psihologice care sunt de bază și au de-a face cu alimente și adăpost; nevoi de siguranță, care le împiedică să le facă rău fizic și emoțional; nevoile sociale, care rezultă din dorința de apartenență; nevoile de stimă, care provin din recunoașterea realizărilor și a necesităților de auto-actualizare, care au legătură cu împlinirea și creativitatea. Se poate spune că primele două nevoi trebuie îndeplinite înainte de a căuta celelalte trei. De exemplu, dacă un angajat trece printr-o închidere la domiciliu, accentul poate fi pus pe salvarea locuinței pentru familie, în loc să fie recunoscut pentru performanțe remarcabile la locul de muncă.
B.F. Skinner's Operator Conditioning Theory
Potrivit lui B.F. Skinner, un psiholog american, patru strategii de intervenție pot schimba comportamentul unei persoane. Prima strategie este o întărire pozitivă, care încurajează comportamentul atunci când persoana primește ceva bun în schimb (de exemplu, prezența perfectă poate duce la o zi liberă). A doua strategie este o întărire negativă, care încurajează, de asemenea, comportamentul bun prin eliminarea unui răspuns neplăcut (de exemplu, sosirea la locul de muncă la timp elimină mustrarea verbală). A treia strategie este pedeapsa, care oferă un răspuns foarte neplăcut la comportament (de exemplu, refuzul de a îmbunătăți performanța conduce la posibile pierderi de locuri de muncă). A patra strategie este dispariția, care descurajează comportamentul prin faptul că nu oferă o întărire (de exemplu, angajatul dorește să se laude cu o mașină nouă, dar nimeni nu recunoaște încântarea).
J. Stacy Adams "Equity Theory
Psihologul comportamental Teoria echității lui J. Stacy Adams este unul dintre angajații care măsoară intrările de locuri de muncă în raport cu rezultatele obținute. De exemplu, dacă un angajat consideră că rata de compensare este egală cu cantitatea de muncă pe care o completează, percepția este un comerț echitabil. Dacă angajatul consideră că lucrează mai mult decât rata de salarizare primită, există o percepție a dezechilibrului. Potrivit lui Adams, acest lucru poate duce la un comportament demotivator (întârziere, creștere a erorilor) și pierderea interesului pentru muncă.