Globalizarea schimbă economia mondială, deschizând noi oportunități pentru țările din întreaga lume. Unii experți o văd ca o forță motrice a dezvoltării economice. Alții îl învinuiesc pentru daunele aduse mediului pe care ni le întâmpină astăzi. Un lucru este sigur: acest proces permite economiilor naționale din întreaga lume să se extindă peste granițe și să construiască relații reciproc avantajoase.
Globalizarea și banii
Întreprinderile din întreaga lume nu se mai limitează la frontierele naționale. Acestea se pot extinde pe tot globul, diversifica operațiunile și reduc costurile prin mutarea operațiunilor de producție în țările care au cele mai ieftine resurse de forță de muncă sau un acces mai bun la materii prime. Comerțul în plină expansiune și conectivitatea la nivel mondial în creștere ajută bani să călătorească mai mult decât oricând. Companiile sunt acum capabile să opereze dincolo de frontiere și să ajungă la mai mulți clienți, ceea ce duce la profituri mai mari și, în cele din urmă, la creșterea economică.
Odată cu globalizarea, o companie dintr-o țară poate vinde acum produsele sale într-o altă țară la jumătatea lumii. În plus, poate construi magazine și fabrici acolo, poate investi în produse de bază și poate contribui la economia locală. Compania Ford Motor, de exemplu, și-a mutat centrele de apel în India. Cisco a deschis un centru de cercetare și dezvoltare în Bangalore. În 2010, Microsoft a semnat un contract de trei ani cu Infosys Technologies din India pentru a-și gestiona operațiunile IT interne. Prin externalizarea serviciilor către țările în curs de dezvoltare, companiile pot economisi bani și pot schimba viața oamenilor. Din acest motiv, rata sărăciei a scăzut în întreaga lume în ultimele decenii.
Oportunități globale de ocupare a forței de muncă
Globalizarea permite oamenilor să se mute în țările mai bogate și să își înceapă propria afacere sau să-și găsească locul de muncă. Acest lucru se traduce într-un venit mai mare și mai multe oportunități în viață. În plus, migranții pot trimite bani acasă fără să plătească taxe exorbitante. Libera circulație a informațiilor și tehnologiei permite, de asemenea, sindicatelor să lupte pentru drepturile lucrătorilor din întreaga lume. Pe măsură ce politicile și reglementările noi au fost aplicate, drepturile muncii au crescut. În plus, aspectele sensibile, cum ar fi salariul egal și egalitatea de gen, devin din ce în ce mai puțin răspândite.
Companiile multinaționale precum Google, IBM și Accenture se extind în mod constant și angajează persoane în țările în care își desfășoară activitatea. Alții implementează programe de schimb pentru a le oferi angajaților șansa de a lucra în străinătate. Boston Consulting Group, Edelman și L.E.K. Consultările sunt doar câteva exemple. Aceasta accelerează în continuare globalizarea și promovează creșterea economică.
Mai mult comerț liber
Unul dintre avantajele principale ale globalizării este liberul schimb de bunuri și resurse. De exemplu, o țară specializată în autovehicule va produce mașini și accesorii într-o locație care să obțină cele mai mici costuri posibile și să le vândă pe piețele locale și străine. Aceasta înseamnă că persoanele care trăiesc în alte țări vor putea achiziționa aceste vehicule pentru mai puțin. În același timp, aceștia vor avea acces la o gamă mai largă de mărci și modele.
Comerțul mondial a crescut cu aproximativ 7% din 1945, ca urmare a accelerării globalizării. Țările care exportă bunuri plătesc taxe de transport mai mici și au un avantaj competitiv. Rezultatul final este o mai mare egalitate a bogăției în întreaga lume, în special pentru țările ale căror economii depind de economia unei alte țări. China, de exemplu, a devenit un important producător de bunuri. Companiile din întreaga lume își externalizează activitățile de producție în fabricile din China. Clienții lor au acces la bunuri accesibile, care ar putea să nu le poată cumpăra altfel.
Dezavantajele globalizării
Ca orice altceva, globalizarea are dezavantajele sale. Comerțul liber de bunuri, servicii și informații pune economia mondială într-un ciclu de creștere a veniturilor și a ocupării forței de muncă. Dezavantajul este că a determinat, de asemenea, scăderea fluxurilor monetare și a creditării stricte în economiile locale și naționale.
În plus, țările G2O, cum ar fi Marea Britanie, Brazilia, Germania, Franța și Japonia, care reprezintă peste 86% din economia globală, au adăugat mai mult de 1200 de măsuri comerciale restrictive începând cu anul 2008. Acest lucru se traduce prin impozite mai mari și legi mai stricte pentru companii importul și exportul mărfurilor.
O altă problemă este că multe națiuni manipulează moneda lor pentru a obține un avantaj de preț. În plus, angajații din țările dezvoltate își pierd locul de muncă datorită reducerilor de salarii. Din ce în ce mai multe companii aleg să externalizeze munca și să exporte locuri de muncă ca mijloc de menținere a costurilor reduse. Întreprinderile mari pot acum să exploateze paradisurile fiscale la nivel mondial, ceea ce afectează economia locală. Alte preocupări majore includ prejudiciul ecologic, condițiile de muncă incorecte, concurența fiscală, spălarea banilor și pierderea locurilor de muncă.
