Firmele achiziționează acțiuni în alte companii, fie ca o investiție, fie că îndeplinesc o poziționare strategică. De exemplu, o firmă de producție de calculatoare poate cumpăra proprietatea unui producător de unități de hard disk pentru poziționarea strategică. Pentru a ține cont de achiziționarea de acțiuni într-o altă societate, firma trebuie să utilizeze metoda de cost, metoda echității sau consolidarea. Metoda folosită depinde de procentul deținerii acțiunilor și de valoarea controlului pe care o are o firmă în filială.
Alegerea dintre metoda capitalului propriu și consolidarea pentru raportarea externă
Raportarea internă a situațiilor financiare nu trebuie consolidată. Dacă o firmă deține mai mult de 50% dintr-o altă companie, firma trebuie să se consolideze extern, însă pe plan intern poate alege între metoda echității sau metoda costului.
Atunci când alegeți între metoda echității și consolidare, uitați-vă la controlul pe care o companie îl poate influența asupra unei alte companii. În general, dacă o firmă deține între 20% și 50% altă companie, atunci societatea ar trebui să folosească metoda de capitaluri proprii pentru a ține cont de filială. Dacă o firmă deține mai mult de 50% dintr-o companie, firma trebuie să consolideze situațiile financiare.
Alegerea metodei de capital propriu și consolidarea pentru raportarea internă
Stocul de proprietate este o regulă generală de degetul mare. Un contabil trebuie să ia în considerare și alte influențe pe care le are în prezent firma. De exemplu, o firmă poate deține 40% din acțiuni, dar nu exercită influență. În situații precum falimentul iminent, compania intenționează să mențină stocul pentru o perioadă scurtă de timp sau doar o singură persoană deține celelalte 60% din companie sunt situații în care firma respectă regula generală a deținerii de acțiuni, dar nu poate exercita Control.
Principalele diferențe
Consolidarea situațiilor financiare implică combinarea declarațiilor de venit ale firmelor și a bilanțurilor împreună pentru a forma o declarație. Metoda punerii în echivalență nu combină conturile din situație, ci contabilizează investiția ca activ și contabilizează veniturile primite de la filială.
