Organizațiile mari se bazează pe mai multe bugete pentru a controla costurile pentru fiecare departament, echipă sau divizie. Gestionarea bugetelor unei organizații poate lua mai multe forme. O abordare este metoda de jos în sus, care permite echipelor de lucru și managerilor să își creeze propriile bugete și să le supună spre aprobare autorităților superioare din cadrul organizației.
Timp cerut
Unul dintre dezavantajele abordării bugetare de jos în sus este timpul pe care îl consumă. Managerii individuali trebuie să-și creeze mai întâi propriile bugete, referindu-se la bugetele și modelele de cheltuieli anterioare, încorporând proiecții de costuri pentru anul fiscal următor. Managerii de nivel superior și directorii trebuie apoi să revadă toate bugetele pe care managerii le trimit, combinându-le pentru a determina totalurile. Următorul pas presupune aprobarea sau feedbackul care necesită modificări, ceea ce înseamnă că întregul proces se poate repeta de mai multe ori înainte de aprobarea unui buget.
Prezentarea greșită a cifrelor bugetului
Managerii care generează bugete într-un sistem de jos în sus știu că bugetele lor vor cere fonduri limitate pe care alte bugete ale departamentelor doresc să le utilizeze. Acest lucru poate determina managerii să supraestimeze costurile sau să reducă cifrele bugetare. Deși acest lucru poate avea un obiectiv pozitiv de a asigura că departamentul dispune de bani adecvați pentru a-și atinge obiectivele, acesta poate însemna cifre bugetare nerealiste și depășiri semnificative atunci când mulți manageri își plasează bugetele cu sume mari.
Lipsa de expertiză
Într-o abordare bugetară de sus în jos, liderul responsabil cu bugetele este probabil să aibă experiență în domeniul bugetării și un anumit grad de confort care să funcționeze cu alocarea resurselor financiare. Cu toate acestea, o abordare de jos în sus solicită managerilor, care pot deține poziții bazate pe competențele lor specializate din alte domenii, să îndeplinească aceleași sarcini administrative ca și cei cu competențe mai mari. Managerii care sunt excelenți în motivarea echipelor lor și calificați într-o anumită zonă de afaceri ar putea să nu fie capabili să găsească economii de costuri și să estimeze cheltuielile, precum și pe altcineva care este mai înalt în organizație.
Lipsa contextului
Dezvoltarea bugetară de jos în sus impune managerilor să pregătească bugetele fără beneficiul contextului din cadrul organizației. Managerii pot avea cunoștințe despre activitățile altor departamente, dar nu au o perspectivă asupra obiectivelor strategice generale și asupra obiectivelor financiare ale organizației în general. În schimb, managerii își elaborează bugetele în mod izolat sau cu îndrumare limitată de la superiorii lor, depunând eforturi pentru a asigura nevoile departamentale, dar care se pot pierde în ceea ce privește cele mai bune rezultate pentru companie în ansamblu. În mod alternativ, atunci când directorii executivi pregătesc bugetele pe care le mandatează într-o abordare de sus în jos, fiecare buget se încadrează într-un plan mai amplu care răspunde tuturor nevoilor și resurselor organizației.
