Companiile multinaționale care investesc în țările gazdă pot afecta aceste țări în mai multe moduri. De exemplu, țările în curs de dezvoltare sunt, în general, caracterizate de întreprinderi interne slab dezvoltate din punct de vedere tehnologic. Intrarea unei corporații multinaționale într-o piață înapoi va duce la o infuzie de capital de investiții, tehnologie avansată și cunoștințe de specialitate, care ar putea beneficia țara în curs de dezvoltare dacă acele cunoștințe și tehnologii vor fi transferate populației locale. Un impact negativ al unei corporații multinaționale asupra unei țări gazdă ar putea fi faptul că firmele locale vor fi forțate să renunțe la afaceri deoarece nu pot concura.
Economiile de tranziție
Economiile în evoluție din țările în curs de dezvoltare sunt atractive pentru corporațiile multinaționale din cauza costurilor scăzute ale forței de muncă, a resurselor abundente și a bazelor de clienți mari. Țările gazdă care cresc, își deschid piețele pentru a atrage investiții străine pe care companiile le pot furniza. Economiile în tranziție pot, de asemenea, să beneficieze de perfuzarea capitalului intelectual, a resurselor financiare, a celor mai bune practici și a tehnologiei pe care altfel nu ar avea acces.
Investițiile străine directe
Investițiile străine directe în țările gazdă pot contribui la îmbunătățirea productivității, creșterii și exporturilor, însă relația dintre multinaționale și economiile gazdă variază în funcție de industrie și de țara specifică. De exemplu, China a înregistrat unele beneficii pozitive ale investițiilor străine directe. În 1998, China sa clasat pe locul 32 pe scara exportatoare, însă până în 2004, țara sa clasat pe locul al treilea exportator din lume. Acest boom la export a fost creditat în acest interval de influxuri substanțiale de investiții străine directe de la corporații multinaționale.
Inegalitatea salariilor
Companiile multinaționale plătesc uneori salarii mai mari angajaților lor în comparație cu firmele deținute pe plan intern. În general, companiile multinaționale tind să angajeze lucrători cu studii superioare și mai înalte calificați, care își plătesc mai mult personalul, beneficiind în același timp de costuri reduse ale forței de muncă, însă acest lucru variază semnificativ de către industrie. Unii savanți au descoperit că cererea de forță de muncă calificată de către companiile multinaționale de peste hotare a dus la o schimbare a cererii de muncă în țară și în străinătate. Aceasta, la rândul său, a condus la un dezechilibru al câștigurilor salariale dintre lucrătorii calificați și cei necalificați, ceea ce a dus la inegalitatea salarială în țara gazdă și la reducerea numărului de locuri de muncă necesare în țara de origine.
Conflicte de interes
Profitul este forța motivantă care conduce corporațiile multinaționale, care, de asemenea, sunt conduse să ocupe cote de piață mai mari și să asigure competitivitatea pe termen lung în țările gazdă. Conflictele de interese dintre aceste corporații și societățile gazdă apar pe o serie de aspecte, inclusiv drepturile de proprietate intelectuală, deciziile operaționale care pot afecta mediul sau drepturile omului și repatrierea profiturilor. În timp ce corporațiile multinaționale își bazează deciziile pe economie, multe țări gazdă doresc ca aceste decizii să fie în concordanță cu nevoile sociale și politice ale țării.
