Tratatul Comunității Economice Europene (CEE), semnat la Roma în 1957, a fost creat pentru a încuraja integrarea politică și economică între statele membre. Membrii inițiali au inclus Franța, Belgia, Italia, Olanda, Germania de Vest și Luxemburg. Alte țări, cum ar fi Austria, Suedia, Marea Britanie, Danemarca și Irlanda, au aderat ulterior la CEE. CEE a fost schimbată în Uniunea Europeană (UE) în 1992, după Tratatul de la Maastricht, atunci când statele membre au dorit să extindă competențele comunității în domenii neeconomice.
Piață unică
Câteodată numită o piață internă, CEE se referă la eliminarea barierelor și la simplificarea normelor comerciale existente, pentru a permite membrilor să facă cât mai mult din comerț. CEE promovează comerțul liber în cadrul UE și vizează să transforme Europa într-o economie de piață unică. Această comunitate a permis statelor membre să obțină acces direct în 27 de țări și 480 de milioane de persoane. CEE a avut un rol esențial în a face companiile care își desfășoară activitatea în statele membre ale UE să își reducă prețurile pe produse astfel încât să devină mai competitive și prin eliminarea taxei vamale pe bunurile transportate sau vândute între statele membre. Acest lucru a ajutat membrii, făcându-l mai ieftin și mai ușor să facă afaceri cu alte țări din UE și să asigure o concurență loială. Formarea pieței unice și creșterea ulterioară a comerțului au făcut din UE o putere comercială importantă.
Monedă unică
Statele membre ale CEE au o monedă unică, euro. Statele care utilizează moneda euro sunt denumite zone euro. Moneda euro a fost introdusă în 1999 și a devenit un factor major în integrarea europeană. Începând cu 2011, circa 329 de milioane de cetățeni ai UE utilizează euro drept monedă și beneficiază de avantajele sale. Această monedă uniformă intensifică comerțul în interiorul și în afara granițelor zonei euro, deoarece costurile tranzacției au fost reduse și există schimbări mai puțin neașteptate ale cursului de schimb. Statele membre nu mai trebuie să se ocupe de mai multe valute diferite.
Libera circulație a persoanelor
Articolul 17 alineatul (1) al UE conferă persoanelor care dețin cetățenia unui stat membru al Uniunii un cetățean al uniunii, iar articolul 18 alineatul (1) conferă fiecărui cetățean al uniunii dreptul de a se deplasa și de a trăi liber în alte state membre. Semnarea Acordului Schengen din 1985, urmată de Convenția Schengen din 1990, a inițiat eliminarea controalelor la frontierele dintre țările participante, generând conceptul de liberă circulație. Acest lucru este important pentru cetățeni, deoarece aceștia pot căuta locuri de muncă în alte țări ale UE, pot lucra fără permis, studiază, trăiesc și se bucură de tratament egal cu cetățenii, pe lângă accesul la locuri de muncă, condiții de muncă similare și toate celelalte avantaje sociale și fiscale.
Politica agricolă
CEE a stabilit niveluri comune de stabilire a prețurilor în 1962, când statele membre se recuperează din lipsa de alimente. Această strategie a asigurat autosuficiența și securitatea alimentară prin subvenționarea producției de produse agricole de bază, dar acest lucru a avut ca rezultat și excedente ale mai multor produse. Controlul prețurilor a fost ulterior reformat în 1992 și 2003, înlocuindu-se subvențiile pentru cantitățile produse cu plata agricultorilor pentru a le garanta un venit decent. Acest lucru încurajează fermierii să producă produse de înaltă calitate prin căutarea de noi oportunități de dezvoltare, cum ar fi surse ecologice care să respecte standardele de mediu, să asigure siguranța alimentelor și să protejeze sănătatea plantelor și a animalelor. Politica asigură agricultorilor conservarea peisajelor rurale, a păsărilor și a faunei sălbatice, păstrând terenurile lor în stare bună.
